bolocán, bolocáni, s.m. (reg.) om prost, netot.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

bolocán (-nă), adj. – Tont, prost, netot. Se folosește și ca nume propriu de bou. Mag. bolyoka (Scriban). – Der. bolocăni, bolohăni, bolovăni, vb. (a se holba), care a ajuns să se confunde cu der. de la bolovan; bolocănos, adj. (grosolan, necioplit); bolohoniță, s. f. (proastă, îngîmfată).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

1) bolocán m. (cp. cu ung. bolyóka, prost). Fam. Prost, gogoman. Epitet unuĭ boŭ greoĭ saŭ unuĭ om necĭoplit: aseară mă culcaĭ bolocan, și azĭ ĭată-mă mare ban! – Și fem. -áncă, pl. e.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

2) bolocán m. (cp. cu bolovan). Trunchĭ scurt și gros.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink