BOLDÍ, boldesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) 1. A îmboldi. 2. A căsca, a holba, a zgâi ochii. ♦ Refl. A privi cu încordare. – Din bold.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

A BOLDÍ ~ésc tranz. 1) v. A ÎMBOLDI. 2) (ochii) A deschide larg, privind încordat; a zgâi; a holba. /Din bold
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A SE BOLDÍ mă ~ésc intranz. A se uita cu ochii larg deschiși și ațintiți într-un punct fix. /Din bold
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

BOLDÍ, boldesc, vb. IV. (Reg.) Tranz. 1. A căsca, a holba, a zgâi ochii. ♦ Refl. A privi cu încordare. 2. A ghionti, a împinge. ♦ Fig. A îndemna, a îmboldi. – Din bold.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

BOLDÍ vb. v. bulbuca, căsca, holba, îmboldi, mări, umfla, zgâi.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

boldí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. boldésc, imperf. 3 sg. boldeá; conj. prez. 3 sg. și pl. boldeáscă
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

boldésc v. tr. (d. bold). Holbez (bolocănesc) ochiĭ, mă uit speriat. V. refl. Mă uit furios: a te boldĭ la cineva. Ban. Îmboldesc.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink