BOIEROÁICĂ, boieroaice, s. f. Soție de boier; mare proprietară de pământ; moșiereasă, boiereasă, boieriță. ♦ Soție de demnitar, de mare negustor, de industriaș etc. – Boier + suf. -oaică.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

BOIEROÁICĂ ~ce f. 1) Mare proprietară de pământ; moșiereasă. 2) fig. fam. Femeie cu atitudini și maniere de aristocrat. 3) Soție a boierului. [Sil. bo-ie-roai-că] /boier + suf. ~oaică
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

BOIEROÁICĂ, boieroaice, s. f. (În orânduirea feudală) Soție de boier; (în regimul burghezo-moșieresc) femeie din clasele dominante. – Din boier + suf. -oaică.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

BOIEROÁICĂ s. (pop.) boiereasă, boieriță, boieroaie, (înv.) jupâneasă. (O mare ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

boieroáică s. f. (sil. bo-ie-), g.-d. art. boieroáicei; pl. boieroáice
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

boĭeroáĭcă f., pl. e. Fam. Cocoană mare.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink