BOGĂTÁȘ, -Ă, bogătași, -e, s. m. și f. Persoană care dispune de multe și mari mijloace materiale, care are avere mare. – Bogat + suf. -aș.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

BOGĂTÁȘ ~i m. Persoană care posedă multe bunuri materiale; om (foarte) bogat. /bogat + suf. ~aș
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

BOGĂTÁȘ, -Ă, bogătași, -e, s. m. și f. Persoană care dispune de avere, care stăpânește avuții. – Din bogat + suf. -aș.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

BOGĂTÁȘ s. (pop. și peior.) bogătan, (prin Ban.) boltăgiu, (Transilv.) dolfan. (E un mare ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Bogătaș ≠ sărman
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

bogătáș s. m., pl. bogătáși
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

bogătáș, -ă s. (d. bogat). Fam. Om bogat. – Și -án și bocotán, fem. -ană și -ancă (Trans. ș.a.).
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink