12 definiții pentru bobina, bobinare   conjugări / declinări

BOBINÁRE, bobinări, s. f. Acțiunea de a bobina; bobinaj (1). – V. bobina.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

BOBINÁRE, bobinări, s. f. Acțiunea de a bobina.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

BOBINÁRE s. (FIZ.) bobinaj.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Bobinare ≠ dezbobinare
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

bobináre s. f., g.-d. art. bobinării; pl. bobinări
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

BOBINÁ, bobinez, vb. I. Tranz. A înfășura, a încolăci, a învârti un fir, un cablu etc. (în jurul unui mosor, al unei bobine). – Din fr. bobiner.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

A BOBINÁ ~éz tranz. (fire, cabluri etc.) A înfășura pe o bobină. /<fr. bobiner
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

BOBINÁ vb. I. tr. A înfășura (un fir, un cablu etc.) pe o bobină. [< fr. bobiner].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

BOBINÁ vb. tr. a înfășura (un fir, un cablu) pe o bobină. (< fr. bobiner)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

BOBINÁ, bobinez, vb. I. Tranz. A înfășura, a depăna un fir, un cablu etc. (în jurul unei bobine). – Fr. bobiner.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

A bobina ≠ a dezbobina
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

bobiná vb., ind. prez. 1 sg. bobinéz, 3 sg. și pl. bobineáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink