bobéică, s.f. (reg.) babă, băbătie.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

bobéĭcă f., pl. ĭ (cp. cu bobă). Est. Runc, pisc păduros izolat (Nume de piscurĭ în Buc.). La Acad. „un fund de vale adîncă supt o bîtcă”, la Cdr. „vale adîncă la poalele unuĭ deal”.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink