BOȚITÚRĂ, boțituri, s. f. Cută, încrețitură (la un lucru boțit). – Boți + suf. -tură.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

BOȚITÚRĂ ~i f. 1) Loc unde un obiect este boțit. 2) Obiect boțit. /a boți + suf. ~tură
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

BOȚITÚRĂ, boțituri, s. f. Cută, încrețitură (la un lucru boțit). – Din boți + suf. -(i)tură.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

BOȚITÚRĂ s. creț, cută, încrețitură, îndoitură. (~ a pantalonilor necălcați.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

boțitúră s. f., g.-d. art. boțitúrii; pl. boțitúri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink