bluzáre s. f., g.-d. art. bluzării
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

BLUZÁ, pers. 3 bluzează, vb. I. Tranz. și refl. A face să devină sau a deveni bluzat. – Din bluzat (derivat regresiv).
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de paula | Semnalează o greșeală | Permalink

BLUZÁ vb. tr. a umfla, a lărgi în talie corsajul unei rochii, ca o bluză. (< fr. blouser)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

bluzá vb., ind. prez. 3 sg. bluzeáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink