BLOC, blocuri, s. n. 1. Bucată mare dintr-o materie solidă și grea, masă solidă dintr-o singură bucată. 2. Grămadă de lucruri considerate ca alcătuind o masă unică. ◊ Bloc de desen = grup de foi de hârtie de desenat, lipite între ele la una din margini și păstrate între două cartoane protectoare. ♦ Loc. adv. În bloc = împreună, laolaltă. 3. Clădire mare cu multe etaje; blochaus. 4. Alianță, înțelegere (între state, partide grupări etc.) pentru realizarea unor scopuri comune. 5. (În sintagma) Bloc motor = organ de motor în care se află cilindrii și pistoanele. 6. (Med.; în sintagmele) Bloc cardiac = tulburare a ritmului inimii, datorită blocării influxului nervos care străbate mușchiul cardiac. Bloc operator = parte componentă a serviciilor chirurgicale, cuprinzând sălile de operație și dependințele acestora. – Din fr. bloc, (3) germ. Block[haus]
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
paula
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BLOC1 ~uri n. 1) Bucată mare dintr-o materie solidă și grea. ~ de piatră. 2) Ansamblu de elemente grupate, care formează un tot omogen. ◊ ~ de desen mapă cu foi de hârtie, prinse împreună și folosite la desen. În ~ împreună; fără a despărți; în totalitate; laolaltă; global. /<fr. bloc
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BLOC2 ~uri n. Clădire mare cu multe etaje. A locui la ~. /<germ. Blockhaus
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BLOC3 ~uri n. Înțelegere între diferite părți (state, partide, grupări etc.) în vederea realizării unor scopuri comune. /<fr. blocus
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BLOC2 s.n. Clădire mare, cu mai multe etaje; blochaus. [<germ. Blockhaus].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BLOC3 s.n. 1. Blocadă. 2. Alianță, înțelegere (între state, partide etc.) în vederea unor scopuri comune. 3. (Med.) Obstruare a unei căi vasculare sau întreruperea circulației printr-un vas. ♦ Întrerupere a unei conductibilități neuromusculare. ♦ Anestezie locală. [Var. blocus s.n. / < fr. blocus].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BLOC1 s.n. 1. Bucată, masă mare dintr-o materie grea și tare; corp, obiect dintr-o bucată. ♦ Bloc continental = sector al scoarței terestre de mari dimensiuni, înconjurat de depresiuni oceanice sau marine de mare adâncime. ♦ (Poligr.) Caracter de literă, înrudit cu caracterul grotesc. 2. Grămadă de obiecte, de lucruri etc. care formează o masă unică. ◊ În bloc = împreună, laolaltă, global. ♦ (Filat.) Ansamblu de mărci poștale, neseparate între ele, desprinse împreună dintr-o coală. 3. Pachet, mapă de foi de hârtie egale prinse împreună, servind pentru a face însemnări, desene etc. 4. Piesă metalică turnată, care cuprinde cilindrii unui motor. 5. (Ferov.) Mecanism care permite manevrarea acelor din cabina acarului sau din stație. ◊ Bloc sistem = dispozitiv de semnalizare folosit pentru a evita orice ciocnire între trenuri care circulă sau manevrează pe aceeași linie. 6. Grup de voleibaliști care sar la fileu pentru a împiedica pe adversari să înscrie un punct dintr-o lovitură de atac. [< fr. bloc, cf. (3) bloc-notes, (4) bloc-moteur].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BLOC1 s. n. 1. bucată, masă mare dintr-o materie solidă și grea; corp, obiect dintr-o bucată. ◊ masiv de beton pentru ancorarea armăturii la elemente grele de beton precomprimat; material de construcție din piatră naturală, beton, ceramică. ♦ ~ continental = sector al scoarței terestre de mari dimensiuni, înconjurat de depresiuni oceanice sau marine de mare adâncime. 2. (poligr.) caracter de literă înrudit cu caracterul grotesc. 3. grămadă de obiecte, lucruri etc. care formează o masă unică. ♦ în ~ = împreună, laolaltă; ~ alimentar = serviciu într-un spital care asigură pregătirea și servirea hranei bolnavilor; ~ operator = parte a unui serviciu de chirurgie rezervat operațiilor. 4. mapă de foi de hârtie egale prinse împreună, servind pentru a face însemnări, desene etc. ◊ ansamblu de mărci poștale detașate dintr-o coală. 5. piesă metalică turnată a unei mașini, care cuprinde cilindrii unui motor, camerele de răcire și conductele de distribuire. 6. mecanism care permite manevrarea macazului de cale ferată din cabina acarului sau din stație. 7. grup de voleibaliști care sar la fileu pentru a împiedica pe adversari să înscrie un punct dintr-o lovitură de atac. 8. (în S.U.A.) porțiune de stradă delimitată de două intersecții. 9. unitatea dintre (supra)structura unei societăți istoric determinate și relațiile dialectice dintre ele. 10. alianță, înțelegere (între state, partide etc.). 11. (med.) obturare a unei căi vasculare sau întrerupere a circulației printr-un vas. ◊ întrerupere a unei conductibilități neuromusculare. 12. (inform.) ansamblu de circuite ale unui ordinator îndeplinind aceeași funcție. (< fr. bloc, blocus)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BLOC2 s. n. clădire mare cu mai multe etaje; blochaus. (< germ. Block/haus/)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BLOC, blocuri, s. n. 1. Bucată mare dintr-o materie solidă și grea; masă solidă dintr-o singură bucată. Bloc de piatră. 2. Grămadă de lucruri considerate ca alcătuind o masă unică. ◊ Loc. adv. În bloc = împreună, laolaltă. ♦ Bloc de desen = teanc de foi de hârtie tăiate egal și prinse între ele, întrebuințate la desenat. 3. Clădire de dimensiuni mari, cu numeroase etaje. 4. Alianță, înțelegere (între state, partide, grupări etc.) pentru realizarea unor scopuri comune. ♦ (Înv.) Blocadă. 5. Piesă metalică turnată care cuprinde unul sau doi cilindri și cutia sertarului unei mașini cu aburi (sau cilindrii motorului cu ardere internă, camerele de răcire și conductele de distribuție). 6. (În expr.) Instalație de bloc = instalație de cale ferată care servește la siguranța circulației prin automatizarea comenzilor și manevrelor. – Fr. bloc, (3) germ. Block[haus].
Sursa: DLRM
(1958)
|
Adăugată de
lgall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BLOC s. 1. masă. (Un imens ~ de stâncă.) 2. (rar) blochaus. (Un ~ cu 10 etaje.)
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BLOC s. v. blocadă.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
bloc (blócuri), s. n. – 1. Clădire mare. – 2. Carnet de notițe. Fr. bloc. – Der. bloca, vb. din fr. blocage; blocadă, s. f. format ca rocadă; debloca, vb., din fr. débloquer.
Sursa: DER
(1958-1966)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
bloc s. n., pl. blócuri
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
1) bloc n., pl. urĭ (fr. bloc, d. germ. block, mgerm. bloch, grindă, buștean). Masă, greutate mare, bolovan mare: un bloc de marmură, de fer. Grămadă, pachet: un bloc de cărțĭ. Caĭet compus din foĭ marĭ de carton mat p. desen. În bloc, cu toptanu, cu grămada. Casă mare, blockhaus.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
2) bloc n., pl. urĭ (fr. blocus, d. germ. block-haus, căsoaĭe, redută de grinzĭ). Acțiunea de a bloca, de a împresura cu bastimente orĭ cu trupe un port, un oraș ș.a. Blocu continental, oprirea corăbiilor engleze de a intra în porturile Eŭropeĭ, ceĭa ce s’a făcut la 1806 din ordinu luĭ Napoleon ca să lovească în comerciu Angliiĭ.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
múnte-blóc s. m., pl. munți-blóc
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
bloc s.n. 1984 Ansamblu de elemente care alcătuiesc o unitate funcțională, grupate într-un spațiu restrâns v. materno-infantil (DN, DEX, DN3 – alte sensuri)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
bloc-cămín s.n. Bloc special amenajat pentru a servi drept cămin (studențesc, muncitoresc) ◊ „În București, a apărut un adevărat cartier al studenților. Aici se înșiră unul lângă altul blocurile-cămine care asigură studenților cele mai bune condiții de viață și de studiu.” I.B. 1 XI 61 p. 1. ◊ „Este de vizitat un bloc-cămin pentru 225 de locuri destinat muncitorilor nefamiliști. În apropiere se vor ridica alte blocuri-cămin în care vor fi cazate circa 3000 de persoane.” R.l. 13 XI 69 p. 3 (din bloc + cămin; Fl. Dimitrescu în LL 10/65 p. 232)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
bloc-lámă s.n. Bloc înalt, paralelipipedic, cu lățimea foarte mică în raport cu lungimea sa ◊ „Între pilonii de înaltă tensiune și dealurile vechi ale Clujului, silueta câtorva din blocurile-lamă ale cartierului Grigorescu.” Sc. 20 III 65 p. 3 (din bloc + lamă; Fl. Dimitrescu în SCL 3/70 p. 326)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
bloc-operatór s.n. (med.) Ansamblul camerelor și instalațiilor unui centru chirurgical ◊ „[...] aparatură medicală fabricată la «I.O.R.», printre care bloc-operator, bloc de sterilizare, instrumente pentru sălile de reanimare și de urgență etc.” Sc. 15 IV 75 p. 6 (după fr. bloc-opératoire; DM)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
bloc-túrn s.n. Clădire înaltă în formă de turn ◊ „[Vrei să fii] ca o mare poposind în munți ori ca pe o stradă cu bloc-turn.” Gaz.lit. 23 II 61 p. 1. ◊ „Zgârie stele. Un grup de arhitecți americani a elaborat proiectul unui bloc-turn cu înălțimea de peste 11500 m.” Săpt. 16 II 73 p. 14. ◊ „[...] imobilul central al întreprinderii – un bloc-turn cu 31 de etaje [...]” Sc. 13 I 77 p. 4; v. și 29 III 75 p. 6; v. și prefața (din bloc + turn, după fr. immeuble-tour; DMN 1965; Fl. Dimitrescu în LR 2/62 p. 133; FC I 44, 48, 55, 58, 237; DEX-S)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
bloc-vílă s.n. Bloc mic, cu aspect de vilă ◊ „În timpul verii [...] s-au înălțat mai multe blocuri-vilă [...]” Sc. 8 XI 74 p. 4 (din bloc + vilă; v. Coman Lupu în CL 1/83 p. 53)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BLOCUL NAȚIONAL-DEMOCRATIC (B.N.D.), coaliție de forțe politice alcătuită în iun. 1944 din Partidul Național-Țărănesc, Partidul Național-Liberal, Partidul Social-Democrat și Partidul Comunist. Programul său viza: scoaterea României din războiul dus alături de Germania, alăturarea la coaliția Națiunilor Unite, revenirea la un regim democratic. A girat din punct de vedere politic actul de la 23 august 1944, cîte un reprezentant al celor patru partide făcînd parte din guvern. Și-a încetat activitatea în oct. 1944.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
argilă cu blocuri, → tillit.
Sursa: Petro-Sedim
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BLOC PENTRU PROIECTILE REACTIVE bloc format dintr-o carcasă exterioară, profilată aerodinamic în vederea unei rezistențe cât mai mici în timpul zborului, având un anumit număr de țevi în raport cu proiectilele reactive pe care le poartă. B.P.P.R. sunt acroșate sub planurile avioanelor de luptă și pot fi largate, în funcție de necesități, împreună cu proiectilul din interior.
Sursa: GTA
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
bloc de bois (cuv. fr.) v. lemn (1, 2).
Sursa: DTM
(2010)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
a avea o față de confort trei / de melc obosit / de gură de canal / de spate de bloc / de biscuit tăiat / de buzunar întors expr. (iron.) a fi urât, a avea fizionomie neplăcută
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink