BLEU adj. invar., s. n. Albastru-deschis; azuriu. [Pr.: blö] – Din fr. bleu.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de paula | Semnalează o greșeală | Permalink

BLEU [pr.: blö] adj. invar. Care este de culoarea azurului; albastru-deschis. [Art. bleul] /<fr. bleu
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

BLEU adj.invar. Albastru-deschis; azuriu. [Pron. blö. / < fr. bleu].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

BLEU [pron. BLÖ] adj. inv., s. n. (de) culoare albastru-deschis; azuriu. (< fr. bleu)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

BLEU adj. invar. Albastru-deschis; azuriu. [Pr.: blö] – Fr. bleu.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

bleu¹ (fr.) [eu pron. ö] adj. invar.
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de Laura-ana | Semnalează o greșeală | Permalink

bleu² (fr.) [eu pron. ö] s. n., art. bleu-ul; (nuanțe) pl. bleu-uri
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de Laura-ana | Semnalează o greșeală | Permalink

BLEU adj. invar. azuriu, (înv.) havaiu. (De culoare ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink