BLEHĂÍ, bléhăi, vb. IV. 1. Intranz. și tranz. A lătra. 2. Intranz. Fig. A vorbi într-una și fără rost. – Onomatopee.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de paula | Semnalează o greșeală | Permalink

BLEHĂÍ vb. v. hămăi, lătra.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

blehăí vb., ind. prez. 1 sg. bléhăi, 3 sg. și pl. bléhăie, imperf. 3 sg. blehăiá
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

blehăĭésc și lehăĭésc v. intr. (rudă cu vsl. blekati și blekotati, a behăi, sîrb. bleknuti, a behăi, și blenuti, a flecări. V. bleștesc și brehnesc). Est. Fam. Brehăĭesc. Fig. Iron. Flecăresc, trăncănesc, vorbesc mult și plicticos. V. blescote.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink