bleașca-bleáșca V. fleașca-fleașca.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

fleáșca-fleáșca (ea dift.) interj. care arată huĭetu pe care-l facĭ cînd mergĭ pin [!] noroĭ orĭ pin apă. – Și bleașca-bleașca.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink