6 definiții pentru «biuretă»   declinări

BIURÉTĂ, biurete, s. f. Tub de sticlă gradat, de diverse forme, folosit la analizele chimice. – Din fr. burette.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de paula | Semnalează o greșeală | Permalink

BIURÉTĂ ~e f. Tub de sticlă gradat, folosit în lucrări de laborator, în special la analiza volumetrică. [Sil. bi-u-] /<fr. burette
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

BIURÉTĂ s.f. Tub de sticlă gradat, folosit la analiza volumetrică, la măsurarea volumului soluțiilor etc. [< fr. burette, rus. biuretka].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

BIURÉTĂ s. f. tub de sticlă gradat la analiza volumetrică a soluțiilor sau gazelor. (< fr. burette, germ. Bürette)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

BIURÉTĂ, biurete, s. f. Tub de sticlă gradat, prevăzut la capătul inferior cu un robinet și folosit în lucrările de laborator. [Pr.: bi-u] – Fr. burette.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

biurétă s. f. (sil. biu-), pl. biuréte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink