BITUMINÓS, -OÁSĂ, bituminoși, -oase, adj. Care este de natura bitumenului; care conține bitum sau bitumen. – După fr. bitumineux, lat. bituminosus.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de paula | Semnalează o greșeală | Permalink

BITUMINÓS ~oásă (~óși, ~oáse) 1) Care conține bitumen; cu bitumen. Calcar ~. 2) Care ține de bitumen; propriu bitumenului. /<fr. bitumineux
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

BITUMINÓS, -OÁSĂ adj. De natura bitumenului; care are bitumen. [Cf. fr. bitumineux].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

BITUMINÓS, -OÁSĂ adj. care conține bitum; de natura acestuia. (< fr. bitumineux)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

BITUMINÓS, -OÁSĂ, bituminoși, -oase, adj. Care este de natura bitumenului; care conține bitumen. – Fr. bitumineux (lat. lit. bituminosus).
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

bituminós adj. m., pl. bituminóși; f. sg. bituminoásă, pl. bituminoáse
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

bituminós, -oásă adj. (lat. bituminosus). Care e de natura bitumuluĭ saŭ conține bitum: substanță bituminoasă.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink