BITÚȘCĂ, bituști, s. f. (Reg.) Cojoc scurt (cu mâneci) pe care-l poartă țăranii.
Sursa: DLRM
(1958)
|
Adăugată de
paula
| Semnalează o greșeală
| Permalink
bitúș(c)ă, bitúș(t)i, s.f. (reg.) cojocel, cojoc, sarică.
Sursa: DAR
(2002)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
bitúșcă f. pl. ște, ștĭ și șce, șcĭ. Trans. Cojocel (pînă la șoldurĭ).
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink