BISILÁBIC, -Ă, bisilabici, -ce, adj. Format din două silabe. – Bi- + silabic.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de paula | Semnalează o greșeală | Permalink

BISILÁBIC ~că (~ci, ~ce) Care constă din două silabe. /bi- + silabic
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

BISILÁBIC, -Ă adj. Compus din două silabe. [Cf. fr. bissyllabique].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

BISILÁBIC, -Ă adj., s. n. (cuvânt) din două silabe; bisilab; disilabic. (< fr. bissyllabique)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

BISILÁBIC, -Ă, bisilabici, -e, adj. Format din două silabe. – Din bi- + silabic.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

bisilábic adj. → silabic
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink