BIROCRÁTIC, -Ă, birocratici, -ce, adj. Care caracterizează birocratismul sau pe birocrați; funcționăresc. – Din fr. bureaucratique.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de paula | Semnalează o greșeală | Permalink

BIROCRÁTIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de birocrați; propriu birocraților. Stil ~. ◊ Regim ~ regim bazat pe birocratism. [Sil. -cra-tic] /<fr. bureaucratique
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

BIROCRÁTIC, -Ă adj. Referitor la birocrație sau la birocrați. [Var. biurocratic, -ă adj. / < fr. bureaucratique].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

BIROCRÁTIC, -Ă adj. referitor la birocrație, la birocrați. (< fr. bureaucratique)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

BIROCRÁTIC, -Ă, birocratici, -e, adj. Care caracterizează birocratismul sau pe birocrați. – Fr. bureaucratique.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

birocrátic adj. m. (sil. -cra-), pl. birocrátici; f. sg. birocrátică, pl. birocrátice
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink