BIROCRAȚÍE, birocrații, s. f. Interpretare și aplicare a legilor, a dispozițiilor, a regulamentelor etc. numai în litera lor, fără preocuparea de a le înțelege spiritul; birocratism, funcționarism. – Din fr. bureaucratie.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de paula | Semnalează o greșeală | Permalink

BIROCRAȚÍE f. 1) Atitudine caracterizată printr-o respectare exagerată a formalităților sau a regulilor scrise; formalism. 2) Totalitate a birocraților. [Art. birocrația; G.-D. birocrației; Sil. -cra-ți-e] /<fr. bureaucratie
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

BIROCRAȚÍE s.f. 1. (Rar) Birocratism. 2. Birocrație muncitorească = pătură coruptă prin salarii mari și alte avantaje; aristocrație muncitorească. [Gen. -iei, var. biurocrație s.f. / < fr. bureaucratie, cf. fr. bureau – birou, gr. kratos – putere].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

BIROCRAȚÍE s. f. birocratism; ansamblul funcționarilor publici. (< fr. bureaucratie)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

BIROCRAȚÍE, birocrații, s. f. Birocratism. – Fr. bureaucratie.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

BIROCRAȚÍE s. v. birocratism.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

birocrațíe s. f. (sil. -cra-). art. birocrațía, g.-d. art. birocrațíei; pl. birocrațíi, art. birocrațíile
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink