BIRẮU, birăi, s. m. (Înv. și reg.) Primar rural. – Din magh. bíró.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de paula | Semnalează o greșeală | Permalink

BIRẮU, birăi, s. m. (Înv. și reg.) Primar (la sat). – Magh. bíró.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

BIRĂU s. v. cap, căpetenie, comandant, conducător, mai-mare, primar, șef, vătaf.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

birắu (birắi), s. m. – (Trans.) Primar. – Var. birac. Mag. biró (Cihac, II, 482; Gáldi, Dict., 107), de unde provin și sb., cr., slov. birov. – Cer. birăiță, s. f. (primăriță); birăie, s. f. (primărie).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

birău s. m., art. birăul; pl. birăi, art. birăii
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

birắŭ m. (ung. biró). Trans. ș.a. Primar rural. Mold. Șef de șalgaĭ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink