BIOSTAZÍE s. f. (Geol.) Fază de stabilitate în evoluția reliefului datorată absenței eroziunii, în condițiile existenței unei pături permanente de vegetație. [Pr.: bi-o-] – Din fr. biostasie.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de paula | Semnalează o greșeală | Permalink

BIOSTAZÍE s. f. fază de stabilitate în evoluția reliefului, în care absența eroziunii este determinată de o pătură vegetală. (< fr. biostasie)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

biostázie s. f. (sil. bi-o-sta-zi-e), g.-d. art. biostáziei
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink