4 definiții pentru bioglifă, bioglife   declinări

BIOGLÍFĂ s.f. (Geol.) Urmă lăsată de viețuitoarele fosile pe suprafața inferioară a stratelor sedimentare. [< fr. bioglyphe, cf. gr. bios – viață, glyphein – a grava].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

BIOGLÍFĂ s. f. urmă lăsată de viețuitoarele fosile pe straturile sedimentare. (< fr. bioglyphe)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

BIOGLÍFE (‹ gr. bios „viață” + glyphein „a grava”) s. f. pl. Structuri de bioturbație superficiale realizate de organismele animale bentonice (anelide, moluște, crustacee, trilobiți etc.) în timpul activității lor biotice. Se disting urme de pași, de tîrîre, de hrănire și de îngropare ce redau aspecte distincte ale morfologiei ventrale a organismului. B. sînt caracteristice depozitelor sedimentare de apă puțin adîncă (lacustre, litorale).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

bioglife, (engl.= bioglyph, organic hieroglyph) stucturi de bioturbație conservate pe suprafețele de strat, realizate de org. bentonice (viermi, moluște, crustacee etc.) în timpul activității lor biotice. Astfel, se disting urme de târâre (repichnia) cu aspect liniar sau neregulat, urme de pași (pascichnia) , urme de hrănire – (fodichnia) cu aspect spiralat, urme de odihnă (domichnia) și îngropare B. se conservă ca forme pozitive (concave) și negative (convexe) ,in baza stratului (epirelief), sau în topul sau (hiporelief.) B. servesc pt. reconstituiri paleoambientale V. și bioturbație.
Sursa: Petro-Sedim | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink