BIOACUMULÁRE, bioacumulări, s. f. Proces de acumulare în sol a substanțelor organice în urma descompunerii resturilor vegetale și animale, care contribuie la fertilizarea pământului. [Pr.: bi-o-a-] – Bio- + acumulare.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de paula | Semnalează o greșeală | Permalink

BIOACUMULÁRE s.f. Proces de acumulare în plante a unor substanțe, care, după descompunerea materialului vegetal, rămân în sol, fertilizându-l. [Pron. bi-o-a-. / cf. gr. bios – viață, lat. accumulare – a aduna].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

BIOACUMULÁRE s. f. proces de acumulare în structura solului a substanțelor organice rezultate în urma descompunerii resturilor de plante și animale. (după fr. bioaccumulation)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

bioacumuláre s. f. (sil. bi-o-) → acumulare
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink