BIMETÁL, bimetale, s. n. 1. Produs tehnic realizat prin unirea a două metale. 2. Organ sensibil alcătuit din două rigle de metale diferite sudate, care, prin deformări datorate dilatației termice, pot acționa un mecanism. – Din fr. bimétal.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de paula | Semnalează o greșeală | Permalink

BIMETÁL ~e n. Produs obținut prin unirea mecanică a două straturi de metale sau de aliaje, pentru a căpăta alt produs cu proprietăți deosebite. /<fr. bimétal
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

BIMETÁL s.n. 1. Produs obținut prin unirea mecanică a două metale. 2. Organ sensibil, compus din două vergele metalice diferite, sudate pe toată lungimea, servind pentru controlul temperaturilor. [Cf. germ. Bimetall, fr. bimétal].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

BIMETÁL s. n. 1. semifabricat obținut prin unirea mecanică a două metale. 2. organ sensibil compus din două vergele metalice diferite, sudate pe toată lungimea, pentru controlul temperaturilor. (< fr. bimétal)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

BIMETÁL, bimetale, s. n. 1. Produs tehnic realizat prin unirea a două metale. 2. Organ sensibil alcătuit din două rigle de metale diferite, sudate pe toată lungimea lor, care, prin deformări datorite dilatației termice, pot acționa un mecanism de încălzire, de declanșare etc. – Fr. bimétal.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

bimetál s. n., pl. bimetále
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink