BIMÉSTRU s.n. (Rar) Interval de două luni. [Pl. -re. / cf. fr. bimestre, lat. bimestris].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

BIMÉSTRU s. n. interval de două luni. (< fr. bimestre)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

BIMÉSTRU, bimestre, s. n. Interval de două luni. – Din fr. bimestre (lat. lit. bimestris).
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de paula | Semnalează o greșeală | Permalink

biméstru s. n., art. biméstrul; pl. biméstre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

bímestru n., pl. e (lat. bimestris, bimestrial, d. bis, de doŭă orĭ, și mensis, lună. V. semestru). Timp de doŭă lunĭ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink