BIÉLĂ, biele, s. f. Organ de mașină în formă de bară articulată, care transformă mișcarea rectilinie în mișcare de rotație și invers. [Pr.: bi-e-] – Din fr. bielle.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de paula | Semnalează o greșeală | Permalink

BIÉLĂ ~e f. Organ de mașină în formă de bară, care transmite mișcarea unei alte piese. [G.-D. bielei; Sil. bi-e-] /<fr. bielle
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

BIÉLĂ s.f. Organ de mașină care transmite mișcarea unei alte piese sau transformă o formă de mișcare în altă formă. [Pron. bi-e-. / < fr. bielle].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

BIÉLĂ s. f. organ de mașină care transmite mișcarea unei alte piese sau transformă o formă de mișcare în alta. (< fr. bielle)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

BIÉLĂ, biele, s. f. Organ de mașină în formă de bară, făcând parte dintr-un mecanism de transformare a unei mișcări rectilinii în mișcare de rotație și invers. [Pr.: bi-e-] – Fr. bielle.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

biélă s. f. (sil. bi-e-), g.-d. art. biélei; pl. biéle
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

biélă f., pl. e (fr. bielle). Mec. Pĭesă care comunică și transformă mișcarea uneĭ mașinĭ, ca drugiĭ cei marĭ de fer care se mișcă la roatele locomotiveĭ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink