BICROMÁT, bicromați, s. m. Sare obținută prin tratarea cu acid a cromatului unui metal. ◊ Bicromat de potasiu = sare cristalizată, portocalie, întrebuințată ca oxidant și colorant. – Din fr. bichromate.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
paula
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BICROMÁT ~ți m. Sare obținută din tratarea cromatului unui metal cu un acid. /<fr. bichromate
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BICROMÁT s.m. Sare obținută prin tratarea cu un acid a cromatului unui metal. ◊ Bicromat de potasiu = sare cristalizată, portocalie, care se folosește ca oxidant și colorant. [< fr. bichromate].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BICROMÁT s. m. sare obținută prin tratarea cu acid a cromatului unui metal. ♦ ~ de potasiu = sare cristalizată, portocalie, folosită ca oxidant și colorant. (< fr. bichromate)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BICROMÁT s. m. Sare obținută prin tratarea cu un acid a cromatului unui metal. ◊ Bicromat de potasiu = sare cristalizată, portocalie, întrebuințată ca oxidant și colorant. – Fr. bichromate.
Sursa: DLRM
(1958)
|
Adăugată de
lgall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
bicromát s. m. (sil. -cro-), pl. bicromáți
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BICROMÁȚI (‹ fr. {i}) s. m. pl. Săruri ale acidului bicromic. ♦ Bicromat de potasiu = sare de potasiu a acidului bicromic întrebuințată ca agent oxidant în chimie, în metalurgie, în ind. sticlei, în gravură, tăbăcărie etc. ♦ Bicromat de sodiu = sare de sodiu a acidului bicromic; se prezintă sub formă de cristale roșii-postocalii, solubile în apă. Înlocuiește bicromatul de potasiu, fiind mai ieftin decît acesta.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink