BICAMERÁL, -Ă, bicamerale, -e, adj. (Despre sistemul reprezentativ al unui stat) Care constă din două adunări reprezentative, denumite, uneori, camere. – Din fr. bicaméral.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
paula
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BICAMERÁL ~ă (~i, ~e) (despre organul legislativ al unui stat) Care are două camere legislative. /<fr. bicaméral
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BICAMERÁL, -Ă adj. (Despre puterea legiuitoare a unui stat) Care are două adunări, două camere legiuitoare. [< fr. bicaméral].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BICAMERÁL, -Ă adj. (despre organe legislative) cu două adunări reprezentative. (< fr. bicaméral)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BICAMERÁL, -Ă, bicamerali, -e, adj. (Despre sistemul reprezentativ al unui stat) Care constă din două camere legislative. – Fr. bicaméral.
Sursa: DLRM
(1958)
|
Adăugată de
lgall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
bicamerál adj. → cameral
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BICAMERÁL, -Ă (< fr.) adj. (Despre un organ legislativ) Care este alcătuit din două adunări reprezentative, denumite în unele state camere (ex., în Marea Britanie, Camera Comunelor și Camera Lorzilor; în România, Adunarea Deputaților și Senatul).
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
CristinaDianaN
| Semnalează o greșeală
| Permalink