BEZMETICÍ, bezmeticesc, vb. IV. Intranz. (Rar) A umbla ca un bezmetic. – Din bezmetic.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de paula | Semnalează o greșeală | Permalink

A BEZMETICÍ ~ésc tranz. A face să se bezmeticească. /Din bezmetic
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A SE BEZMETICÍ mă ~ésc intranz. A deveni bezmetic. /Din bezmetic
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

bezmeticí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. bezmeticésc, 3 sg. bezmeticéște
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

bezmeticésc v. intr. Devin bezmetic: albinele bezmeticesc fără matcă (Con. 290). – Și refl. Vechĭ și mă dezmeticesc și dezmeticire (nebunie). V. dezmeticesc.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink