BEÚȚĂ, beuțe, s. f. (Reg.) Pietricică albă și rotundă care se găsește prin râuri. – Din sl. bioce.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de paula | Semnalează o greșeală | Permalink

BEÚȚĂ s. v. cremene, silex.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

béuță (béuțe), s. f.- Piatră, pietricică de rîu. Sb. bioce „alb, albeață” (DAR). Se folosește în Trans.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

béuță s. f. (sil. beu-), g.-d. art. béuței; pl. béuțe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink