betulacéŭ, -ée adj. (d. lat. betulla saŭ -úla, mesteacăn). Bot. Din familia mesteacănuluĭ. F. pl. Copacĭ din această familie. V. carpen.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink