BETÉL s.m. Piper agățător, care crește în India și Indonezia. [< fr. bétel < cuv. din Malabar].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

BETÉL s.m. Mic arbust tropical, din familia piperaceelor, cu tulpini grimpante cultivat pentru frunzele sale, cu gust înțepător. (din fr. bétel, port. betele)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de tavi | Semnalează o greșeală | Permalink

BETÉL, beteli, s.m. Arbust cățărător ale cărui frunze pot fi mestecate. – Din fr. bétel.
Sursa: DOOM (1982) | Adăugată de paula | Semnalează o greșeală | Permalink

betél s. m., pl. betéli
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

betél m., pl. lĭ (fr. bétel, d. ind. betie). Un fel de piper agățător. S.n. Un amestec de substanțe (în care foile de betel formează baza) pe care indieniĭ îl mestecă în gură. V. sacîz.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink