BERBECÚȚ, berbecuți, s. m. Diminutiv al lui berbec (I 1); berbecel. [Var.: bărbăcúț s. m.] – Berbec + suf. -uț.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de paula | Semnalează o greșeală | Permalink

BERBECÚȚ, berbecuți, s. m. 1. Diminutiv al lui berbec. 2. Becațină. [Var.: bărbăcúț s. m.]
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

BERBECÚȚ s. v. becață, becațină, berbecel, lupul-vrăbiilor, papură, sfrâncioc.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

berbecúț s. m., pl. berbecúți
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

berbecúț m. Berbec mic. Est. Becațină.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink