5 definiții pentru «benzil»   declinări

BENZÍL s.n. Substanță aromatică, foarte solubilă în benzen, insolubilă în apă, care se prezintă sub formă de prisme triunghiulare de culoare galbenă. [< fr. benzile].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

BENZÍL s.m. 1. Radical monovalent provenit din toluen prin îndepărtarea unui atom de hidrogen. (din fr. benzyle) 2. Substanță aromatică, cristalizată, galbenă, insolubilă în apă, foarte solubilă în benzen. (din fr. benzile)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de tavi | Semnalează o greșeală | Permalink

BENZÍL s.m. Radical univalent. – Din fr. benzyle.
Sursa: DOOM (1982) | Adăugată de paula | Semnalează o greșeală | Permalink

BENZÍL s. (CHIM.) dibenzoil, difenildicetonă. (~ul este folosit în sinteze organice.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

benzíl s. m., pl. benzíli
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink