8 definiții pentru bantă (pl. bente), bente   declinări

BÉNTE s. pl. v. cătușe, fiare.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

bénte (cătușe, obezi) s. f. pl.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

BÁNTĂ, benți, s. f. 1. Bandă2 (1). ♦ Fâșie de pânză cusută pe marginea gulerului și a mânecilor cămășii. 2. (Înv.; la pl.) Cătușe, obezi. [Pl. și: bente] – Din rus. bant(a).
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de paula | Semnalează o greșeală | Permalink

BÁNTĂ benți f. 1) v. BANDĂ2. 2) (în portul popular) Fâșie de pânză, cusută pe marginea gulerului și a mânecii cămășii. [Pl. și bente] /<rus. bant[a]
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

BÁNTĂ s.f. v. bandă2.
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

BÁNTĂ, benți, s. f. 1. Bandă2 (1). 2. Fâșie de pânză cusută pe marginea gulerului și mânecilor cămășii; p. ext. guler; manșetă. 3. (Înv.; la pl.) Cătușe, obezi. [Pl. și: bente] – Rus bant(a).
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

BÁNTĂ s. 1. v. bandă. 2. bată.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

bántă s.f., g.-d. art. bénții; pl. benți / bénte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink