BĂNÚȚ, bănuți, s. m. 1. Diminutiv al lui ban1; monedă de valoare sau de dimensiune mică. ♦ (La pl.) Bani mulți. 2. Germenul oului (fecundat). 3. Plantă erbacee cu flori mici și rotunde, frumos colorate, dispuse în capitule; părăluță, bănuțel (Bellis perennis). – Ban1 + suf. -uț.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
paula
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BĂNÚȚ ~i m. (diminutiv de la ban) 1) Germene (fecundat) al unui ou. 2) Plantă erbacee decorativă asemănătoare cu margaretele, cultivată pentru florile sale rotunde, plate, de culoare albă sau roz; părăluță. /ban + suf. ~uț
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BĂNÚȚ s. 1. bănișor. 2. v. disc embrionar. 3. (BOT.; Bellis perennis) părăluță, (reg.) bănuței (pl.), bănuțele (pl.), bumbușor, butculiță, frușiță, mărgărită, păscuță, rotoțele (pl.), scânteioară, scânteiuță, floare-frumoasă, floricele-frumoase (pl.).
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BĂNÚȚ s. v. cimișir.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
bănúț s. m., pl. bănúți
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink