7 definiții pentru «becisnicie»   declinări

BECISNICÍE, becisnicii, s. f. (Pop.) 1. Faptă de becisnic. 2. Starea omului becisnic. – Becisnic + suf. -ie.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de paula | Semnalează o greșeală | Permalink

BECISNICÍE f. 1) Stare de becisnic; lipsă de putere; neputință. 2) Faptă de becisnic. [Art. becisnicia; G.-D. becisniciei; Sil. -ci-e] /becisnic + suf. ~ie
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

BECISNICÍE, becisnicii, s. f. 1. Slăbiciune fizică; neputință. 2. Nemernicie, ticăloșie. – Din becisnic + suf. -ie.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

becisnicíe / bicisnicíe (înv.) s. f., art. becisnicía / bicisnicía, g.-d. art. becisnicíei / bicisnicíei; pl. becisnicíi / bicisnicíi, art. becisnicíile / bicisnicíile
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de Laura-ana | Semnalează o greșeală | Permalink

BECISNICÍE s. v. abjecție, fărădelege, incapacitate, infamie, josnicie, mișelie, mârșăvie, nelegiuire, nemernicie, neputință, netrebnicie, slăbiciune, ticăloșie.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

becisnicíe s. f., art. becisnicía, g.-d. art. becisnicíei; pl. becisnicíi, art. becisnicíile
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

becisnicíe f. Slăbiciune sufletească orĭ trupească. – Și bi-.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink