7 definiții pentru «batir»   declinări

BATÍR, batire, s. n. Fir de bumbac răsucit ușor, puțin mai gros decât ața de cusut, întrebuințat la însăilat. – Et. nec.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

BATÍR ~e n. Fir de bumbac format din câteva fire simple, întrebuințat la însăilat. /Orig. nec.
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

BATÍR s.n. Fir de bumbac răsucit ușor, întrebuințat la însăilat. [< fr. bâtir].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

BATÍR s. n. fir de bumbac răsucit ușor, la însăilat. (< fr. bátir)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

BATÍR, batire, s. n. Fir de bumbac puțin mai gros decât ața de cusut, întrebuințat la însăilat. – Fr. bâtir.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

batír (-ruri), s. n. – Ață de însăilat. Fr. bâtir „a însăla” (sec. XX). Termen de croitorie.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

batír s. n., pl. batíre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink