7 definiții pentru «baset»   declinări

BASÉT, baseți, s. m. Câine de vânătoare cu corpul lunguieț, cu labele scurte, cu urechile lungi, cu pete roșietice sau negre pe corp, folosit pentru scoaterea din vizuină a vulpilor și a bursucilor. – Din fr. basset.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de paula | Semnalează o greșeală | Permalink

BASÉT ~ți m. 1) Specie de câini de vânătoare, cu corpul lung și cu picioarele scurte, folosit pentru a scoate vulpile sau bursucii din vizuină. 2) Câine din această specie. /<fr. basset
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

BASÉT s.m. Specie de câine de vânătoare cu corpul lunguieț și labele scurte, cu pete roșietice sau negre, specializat în scoaterea din vizuină a vulpilor și a bursucilor. [< fr. basset].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

BASÉT s. m. 1. câine de vânătoare cu corpul alungit și labele scurte, cu pete roșietice sau negre. 2. rasă franceză de găini cu picioare foarte scurte. (< fr. basset)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

BASÉT, baseți, s. m. Câine de vânătoare cu capul, urechile și corpul lungărețe, cu labele scurte, cu pete roșietice sau negre pe corp, folosit pentru scoaterea din vizuină a vulpilor și bursucilor. – Fr. basset.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

basét s. m., pl. baséți
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

basét m. (fr. basset, d. bas, jos, scund). Un fel de cîne de vînat patic (scund), în general negru și cu puțin galben.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink