banditízm n. (din bandit, fr. banditisme). Starea uneĭ țărĭ bîntuite de bandițĭ. Ocupațiunea de bandit. Faptă de bandit (tîlhărie).
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink