9 definiții pentru «bancnotă»   declinări

BANCNÓTĂ, bancnote, s. f. Hârtie-monedă emisă de o bancă2 (1) și folosită ca mijloc de plată. – Din germ. Banknote, fr. bank-note.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de paula | Semnalează o greșeală | Permalink

BANCNÓTĂ ~e f. Hârtie de valoare cu acoperire în aur, emisă de către stat și folosită ca mijloc de plată; bilet de bancă. [Sil. banc-no-] /<germ. Banknote, fr. banknote
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

BANCNÓTĂ s.f. Hârtie-monedă emisă de o bancă și folosită ca mijloc de plată; bilet de bancă. [< fr., engl. bank-note, cf. germ. Banknote].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

BANCNÓTĂ s. f. hârtie-monedă emisă de o bancă, mijloc de plată; bilet de bancă. (< germ. Banknote, fr. bank-note)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

BANCNÓTĂ, bancnote, s. f. Hârtie de valoare, cu acoperire în aur, emisă de o bancă (în schimbul cambiilor) și folosită ca mijloc de plată. – Germ. Banknote (fr. bank-note).
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

bancnótă (ban-cno- / banc-no-) s. f., g.-d. art. bancnótei; pl. bancnóte
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de Laura-ana | Semnalează o greșeală | Permalink

BANCNÓTĂ s. (FIN.) hârtie, bilet de bancă, hârtie-monedă, (prin Transilv. și Maram.) băncută, (înv.) asignat, asignație, bancă, bumașcă.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

bancnótă s. f. (sil. mf. banc-), pl. bancnóte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

bancnótă f., pl. e (engl. și germ. banknote). Bilet de bancă, bumașcă. – V. bilet.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink