BALBUȚÍE s. f. Tulburare de articulare a cuvintelor caracterizată prin repetarea sunetelor sau silabelor și folosirea unor pauze care întrerup vorbirea; bâlbâială; balbism. (după fr. balbutiement)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

balbuțíe s. f., g.-d. art. balbuțíei
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink