baladínă s. f., g.-d. art. baladínei; pl. baladíne
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

BALADÍN s.m. (Liv.) Saltimbanc, comediant, bufon, paiață (în vechiul teatru francez). [< fr. baladin, cf. v.fr. baller – a dansa].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

BALADÍN, -Ă s. m. f. (în vechiul teatru francez) saltimbanc, comediant, bufon. (< fr. baladin)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

BALADÍN, -Ă, baladini, -e, s. m. și f. (Franțuzism înv.) Bufon, măscărici; p. ext. comediant. – Din fr. baladin.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de paula | Semnalează o greșeală | Permalink

BALADÍN s. v. bufon, măscărici, paiață.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

baladín s. m., pl. baladíni
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

baladín m. (fr. baladin, pv. baladin, d. balar, a dansa). Farsor, bufon.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink