BAIT, baiți, s. m. (Inform.) Ansamblu de biți (de obicei 8) folosit pentru examinarea capacității de memorie (3). – Din engl. byte.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
paula
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BAIT s.m. (Inform.) ~; octet (3).
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
tavi
| Semnalează o greșeală
| Permalink
bait s. m. (sil. bait), pl. baiți
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BAIȚ, baițuri, s. n. Colorant folosit în tâmplărie, în industria textilă, în tăbăcărie etc. – Din germ. Beize.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
paula
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BĂÍ1, băiesc, vb. IV. Refl. (Rar) A face baie1. – Din baie1.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
paula
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BĂÍ2, băiesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A lucra într-o mină (de aur). – Din baie2.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
paula
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BAIȚ ~uri n. Colorant folosit în tâmplărie, tăbăcărie, industria textilă etc. pentru a colora sau a curăța suprafața unui obiect. [Monosilabic] /<germ. Beize
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BYTE [pr.: bait] m. inform. Ansamblu de opt biți folosit pentru exprimarea capacității de memorie. /Cuv. engl.
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BAIȚ s. n. produs chimic folosit în vopsitorie, la curățirea unor corpuri de lemn sau de metal, la fixarea coloranților pe fibrele textile etc. (< germ. Beize)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BAIȚ, baițuri, s. n. Substanță de diverse compoziții, folosită la prelucrarea unor materii prime, la colorarea lemnului, la fixarea coloranților pe fibrele textile, la pregătirea pieilor pentru tăbăcire etc. – Germ. Beize.
Sursa: DLRM
(1958)
|
Adăugată de
lgall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BĂÍ1, băiesc, vb. IV. Refl. (Rar) A face baie. – Din baie1.
Sursa: DLRM
(1958)
|
Adăugată de
lgall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BĂÍ2, băiesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A lucra în mină. – Din baie2.
Sursa: DLRM
(1958)
|
Adăugată de
lgall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BĂÍ vb. v. îmbăia, scălda.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
baiț s. n., pl. báițuri
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
băí (a face baie, a lucra într-o mină) vb., ind. prez. l sg. și 3 pl. băiésc, imperf. 3 sg. băiá; conj. prez. 3 sg. și pl. băiáscă
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
GEOAGIU-BĂI, sat în com. Geoagiu, jud. Hunedoara; stațiune balneoclimaterică cu izvoare minerale bicarbonatate, calcice, magneziene, mezotermale (29-31,5ºC), hipotone recomandate recomandate în tratamentul afecțiunilor digestive, hepatice etc.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MALNAȘ-BĂI, sat în com. Malnaș, jud. Covasna, stațiune balneoclimaterică de interes general, sitaut la 505 m alt., în defileul Oltului, care separă M-ții Bodoc de M-ții Baraolt, la 22 km N de municipiul Sfântu Gheorghe. Stație de c. f. Numeroase izvoare cu ape minerale carbogazoase, feruginoase, bicarbonatate, sodice, calcice, magneziene, folosite în cură internă pentru tratarea afecțiunilor tubului digestiv (gastrice cronice), a celor hepato-biliare (dischinezie biliară, colecistite, hepatită cronică, pancreatită cronică), a bolilor metabolice și de nutriție (diabet zaharat).
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SÂNGEORZ-BĂI, oraș în jud. Bistrița-Năsăud, situat în depr. Sângeorz, la poalele S ale m-ților Rodnei, pe cursul superior al Someșului Mare; 10.621 loc. (2005). Stație de c. f. Expl. de marmură (în localit. componentă Cormaia) și de dacit. Fabrică de tricotaje; produse alim. Stație de îmbuteliere a apelor minerale. Muzeu de artă comparată (1986), cu colecții de etnografie și lucrări de artă plastică aparținând artiștilor locali. Tabără anuală estivală de sculptură în lemn, în aer liber, cu participare internațională. Stațiune balneoclimaterică de interes general, cu funcționare permanentă, cu climat moderat și cu izvoare de ape minerale bicarbonatate, clorurate, sodice, calcice, magneziene, carbogazoase care rivalizează sub aspect calitativ cu apele minerale de la Vichy (Franța) și Karlovy Vary (Cehia), dovedindu-se superioare, ca eficacitate, în tratarea afecțiunilor tubului digestiv, a celor hepato-biliare, a bolilor metabolice și de nutriție ș.a. Complex sanatorial și balnear. Punct de acces spre Parcul Național Rodna. Prima atestare documentară a localității datează din 1245. În 1529 figura printre cele 23 de sate intrate în posesia lui Petru Rareș. Declarat oraș în 1960. Biserica de lemn Buna Vestire, în stil maramureșan (1550-1560, reconstruită în 1751), cu icoane realizate în 1747 de Teodor Zugravul.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
BYTE, byți, s. m. (Inform.) Ansamblu de opt biți folosit pentru exprimarea capacității de memorie; bait. [Pr.: bait] (cuv. engl. < prob. alter. din bite = mușcătură, (p. ext.) porție, parte) [etim. MW]
Sursa: Neoficial
|
Adăugată de
tavi
| Semnalează o greșeală
| Permalink