BABÓRNIȚĂ, babornițe, s. f. Babă urâtă și rea; cotoroanță. ◊ Vrăjitoare. [Var.: băbórniță s. f.] – contaminare între babă și bahorniță.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de paula | Semnalează o greșeală | Permalink

BABÓRNIȚĂ ~e f. pop. Babă urâtă și rea; cotoroanță. [G.-D. baborniței] /babă + bahorniță
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

BABÓRNIȚĂ, babornițe, s. f. Babă urâtă și rea; cotoroanță. ♦ Vrăjitoare. [Var.: băbórniță s. f.] – Din babă + suf. -or-niță.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

BABÓRNIȚĂ s. v. cotoroanță.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

babórniță s. f., g.-d. art. babórniței; pl. babórnițe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

babórniță V. bahorniță.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

bahórniță f., pl. e (sîrb. báhornica, fărmăcătoare, d. bahoriti, a fărmăca). Munt. Vest. Babă de aspectu uneĭ fărmăcătoare, babă rea. În Munt. est, Mold. ba- și bă-borniță (după babă). V. cotoroanță, fărmăcătoare.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink