BĂRDUÍRE s. f. Acțiunea de a bărdui. – v. bărdui.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de paula | Semnalează o greșeală | Permalink

BĂRDUÍRE s. f. Acțiunea de a bărdui.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

bărduíre s. f., g.-d. art. bărduírii
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

BĂRDUÍ, bărduiesc, vb. IV. Tranz. A ciopli cu barda. -Bardă + suf. -ui.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de paula | Semnalează o greșeală | Permalink

A BĂRDUÍ ~iésc tranz. rar (lemn sau obiecte de lemn) A lucra cu barda. /Din bardă
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

BĂRDUÍ, bărduiesc, vb. IV. Tranz. A ciopli cu barda. – Din bardă.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

BĂRDUÍ vb. (reg.) a bărdăși.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

bărduí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. bărduiésc, imperf.3 sg. bărduiá; conj. prez. 3 sg. și pl. bărduiáscă
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

bărduĭésc v. tr. (d. bardă). Cĭoplesc cu barda.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink