BĂRBIÚȚĂ, bărbiuțe, s. f. (Rar) Diminutiv al lui bărbie; bărbioară. [Pr.: -bi-u-] – Bărbie +suf. -uță.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de paula | Semnalează o greșeală | Permalink

BĂRBIÚȚĂ, bărbiuțe, s. f. (Rar) Bărbuță. [Pr.: -bi-u-] – Din bărbie + suf. -uță.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

BĂRBIÚȚĂ s. bărbioară.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

bărbiúță s. f. (sil. -bi-u-), g.-d. art. bărbiúței; pl. bărbiúțe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink