BĂRBIERÍT s. n. Acțiunea de a (se) bărbieri. [Pr.: -bi-e-] – v. bărbieri.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de paula | Semnalează o greșeală | Permalink

BĂRBIERÍT s. n. Acțiunea de a (se) bărbieri. [Pr.: -bi-e-]
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

BĂRBIERÍT adj. ras. (Față ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

BĂRBIERÍT s. ras, (rar) răsătură. (Cât costă ~ul?)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

bărbierít s. n. (sil. -bi-e-)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

BĂRBIERÍ, bărbieresc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A (se) rade. 2. Refl. Fig. A se lăuda cu lucruri neadevărate; a minți. [Pr.: -bi-e-] – Din bărbier.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de paula | Semnalează o greșeală | Permalink

A BĂRBIERÍ ~ésc tranz. 1) (părul, mustățile) A tăia de la rădăcină (cu briciul sau cu o mașină de bărbierit); a rade. 2) (persoane) A lipsi de păr (cu ajutorul briciului); a rade. [Sil. -bi-e-] /Din bărbier
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A SE BĂRBIERÍ mă ~ésc intranz. fam. A relata lucruri inventate; a se lăuda peste măsură cu lucruri ireale. [Sil. -bi-e-] /Din bărbier
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

BĂRBIERÍ, bărbieresc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A (-și) tăia barba; a (se) rade. 2. Refl. (Fam.) A se lăuda în mod exagerat; a minți. [Pr.: -bi-e-] – Din bărbier.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

BĂRBIERÍ vb. a (se) rade.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

BĂRBIERÍ vb. v. atinge, bate, lovi, minți.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

bărbierí vb. (sil. -bi-e-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. bărbierésc, imperf. 3 sg. bărbiereá; conj. prez. 3 sg. și pl. bărbiereáscă
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

2) bărbierésc v. tr. (d. bărbier; ngr. barberizo). Fam. Rad barba. V. refl. Mă rad. Fig. Mă laud, torn la palavre.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

bărbieri, bărbieresc v. r. a se lăuda cu lucruri neadevărate; a minți
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink