BĂRBIȘOÁRĂ, bărbișoare, s. f. Plantă erbacee cu flori galbene, care devin mai târziu albe (Alyssum minimum). – Barbă + suf. -ișoară.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de paula | Semnalează o greșeală | Permalink

BĂRBIȘOÁRĂ, bărbișoare, s. f. Plantă erbacee cu flori galbene, care devin mai târziu albe (Alyssum minimum). – Din barbă + suf. -ișoară.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

BĂRBIȘOÁRĂ s. bărbiță, bărbușoară, bărbuță. (Purta o ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

bărbișoáră s. f., g.-d. art. bărbișoárei; pl. bărbișoáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

bărbișoáră V. bărbușoară.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

bărbușoáră saŭ -ișóară f., pl. e (d. barbă). O plantă cruciferă care seamănă cu iedera (alyssum minimum). – Pe alocurĭ și crudățea.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink