BĂNICÉR, băniceri, s. m. 1. Meseriaș care face coșuri sau banițe din coajă de tei. 2. Cel care măsoară cereale cu banița. 3. Bănicioară. – Baniță + suf. -ar.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de paula | Semnalează o greșeală | Permalink

BĂNICÉR, băniceri, s. m. 1. Meșter care face coșuri sau banițe din coajă de tei. 2. Cel care măsoară cu banița cereale. – Din baniță + suf. -ar.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

bănicér s. m., pl. bănicéri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

bănicér m. (d. banițŭ; bg. baničar, vînzător de prăjiturĭ). Făcător de banițe. Hamal care încarcă banițele.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink