băldăbí (-bésc, -ít), vb. – A fi sleit de căldură. Creație expresivă (Iordan, BF, II, 184). Cuvînt rar, abia documentat în Munt. – Der. băldăbeală, s. f. (extenuare, epuizare).
Sursa: DER
(1958-1966)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink